Cum completăm Declarația Unică în 2026

Venituri din investiții la bursă — ghid practic pentru declararea veniturilor obținute în 2025

Termen limită: 25 mai 2026

Data de 25 mai 2026 se apropie cu pași rapizi, iar investitorii la bursă — fie că dețin un portofoliu vast, fie că au efectuat primele tranzacții în 2025 — au obligația legală de a raporta veniturile realizate și de a achita taxele aferente. Contextul economic actual sugerează că ANAF va verifica cu rigurozitate îndeplinirea acestor obligații, motiv pentru care un ghid clar și actualizat devine indispensabil.

Prezentul articol sintetizează experiența de peste 17 ani de practică ca avocat în drept fiscal și comercial, completată de perspectiva unui investitor activ la bursă. Legislația fiscală în România se modifică cel puțin o dată pe an, iar anul 2026 nu face excepție, noile reglementări dând naștere unui cadru complex pe care îl vom detalia pas cu pas.

1. Ai obligația să depui Declarația Unică?

Răspunsul este DA, dacă realizezi venituri din una sau mai multe dintre categoriile de mai jos:

• Activități independente
• Drepturi de proprietate intelectuală
• Cedarea folosinței bunurilor (chirii)
• Investiții pentru care impozitul nu se reține la sursă și nu reprezintă impozit final
• Investiții pentru care impozitul se reține la sursă și reprezintă impozit final, dar pentru care persoana datorează contribuții sociale (CASS/CAS) conform Titlului V din Codul Fiscal
• Activități agricole, silvicultură și piscicultură
• Alte surse

2. Tipuri de venituri impozabile din investițiile la bursă

Codul Fiscal identifică mai multe categorii de venituri care provin din investițiile la bursă și care pot genera obligații de raportare:

• Dividende — profitul distribuit acționarilor/asociaților
• Dobânzi — depozite, conturi curente, obligațiuni etc.
• Câștiguri din vânzarea instrumentelor financiare — acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, instrumente derivate
• Câștiguri din transferul aurului de investiții
• Venituri din lichidarea unei persoane juridice

Cel mai frecvent, cetățenii români realizeză venituri din dobânzi, dividende și tranzacționarea instrumentelor financiare. Vom analiza în detaliu fiecare categorie.

3. Dobânzile — declarare și impozitare

Conform Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 215/2023 (art. 91 lit. b din Codul fiscal), sunt considerate venituri din dobânzi, fără a fi limitative, următoarele:

• Dobânzi obținute din obligațiuni
• Dobânzi aferente conturilor curente, conturilor escrow, depozitelor la vedere, colaterale și la termen, inclusiv certificatele de depozit
• Sume primite sub formă de dobândă pentru împrumuturi acordate
• Dobânzi obținute din instrumente alternative de investire de tip structuri (depozite structurate) cu derivate legate
• Alte venituri din deținerea de titluri de creanță

Dobânzi de la plătitori cu sediu fiscal în România

Dacă plătitorul dobânzii este o entitate cu sediu fiscal în România (ex.: bancă), aceasta are obligația reținerii impozitului la sursă. În consecință, nu mai este necesar să declarați aceste venituri în Declarația Unică pentru calcularea impozitului.

Obligațiuni tranzacționate pe burse internaționale

Fac excepție obligațiunile emise de entități din România, dar tranzacționate pe burse internaționale — pentru acestea impozitul nu este reținut la sursă. Începând cu 1 august 2025, declararea și plata impozitului prin Declarația Unică este obligatorie pentru această categorie de venituri.

Dobânzi de la entități cu sediu în afara României

Venitul din dobânzi plătite de entități cu sediu în afara României trebuie declarat, iar impozitul se datorează în România dacă:

• nu s-a reținut impozit la sursă în statul plătitor, sau
• nu s-a aplicat o Convenție de evitare a dublei impuneri între statul plătitor și România, sau
• nu există o astfel de convenție.

4. Dividendele — declarare și impozitare

Dividendele beneficiază de un tratament similar dobânzilor din perspectiva declarării și plății impozitului.

Dividende de la societăți cu sediu în România

Dacă societatea plătitoare are sediu în România, impozitul este reținut la sursă, iar venitul nu mai trebuie declarat prin Declarația Unică pentru calculul impozitului pe venit.

Dividende de la societăți cu sediu în afara României

Veniturile din dividende plătite de societăți străine trebuie declarate obligatoriu prin Declarația Unică. Ca și în cazul dobânzilor, impozitul se datorează în România dacă nu s-a reținut impozit la sursă sau nu s-a aplicat o Convenție de evitare a dublei impuneri.

5. Câștigurile din tranzacționarea titlurilor de valoare

Veniturile din vânzarea instrumentelor financiare (acțiuni, ETF-uri, obligațiuni, derivate) beneficiază de un tratament diferențiat, în funcție de rezidența intermediarului (brokerului).

Situația I — Intermediarul este rezident în România sau are sediu permanent în România

În acest caz, obligația calculării, declarării și plății impozitului revine intermediarului, indiferent dacă instrumentele tranzacționate aparțin unor emitenți cu sediu în România sau în străinătate.

Concluzie practică: nu trebuie completat nimic în Declarația Unică pentru impozitul pe venit pentru această categorie.

Situația II — Intermediarul nu este rezident în România și nu are sediu permanent în România

În această situație, obligația calculării, declarării și plății impozitului revine persoanei fizice, prin Declarația Unică. Regulile esențiale de reținut sunt:

• Baza de impozitare: impozitul de 10% se aplică asupra Câștigului Net Anual, adică: Profit − Pierderi înregistrate în același an fiscal.
• Compensarea pierderilor: Statul Român recunoaște compensarea câștigurilor și pierderilor doar în cadrul aceleiași țări. Nu se pot deduce pierderile din Franța din câștigurile realizate în SUA.
• Declararea pe țări: veniturile se declară separat pentru fiecare stat în care au fost realizate.
• Identificarea țării emitentului: se utilizează codul ISIN — primele două litere reprezintă indicativul țării în care este domiciliat emitentul instrumentului financiar (conform art. 92 din Codul fiscal).

6. Declararea veniturilor pentru calcularea CASS

În Declarația Unică există o secțiune distinctă pentru declararea veniturilor în scopul calculării contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), obligatorie pentru persoanele care realizează venituri din alte surse decât cele salariale sau din activități independente.

Pentru a determina dacă datorezi CASS, trebuie să aduni toate sursele de venit extrasalariale — inclusiv cele impozitate la sursă — și să le compari cu pragurile prevăzute de lege. CASS se datorează dacă totalul veniturilor extrasalariale depășește echivalentul a 6 salarii minime brute pe țară.

Categoriile de venituri extrasalariale declarate pentru CASS (art. 155 Cod fiscal)

Conform art. 155 din Codul fiscal, pentru calculul CASS se iau în considerare următoarele categorii (cu mențiunea că veniturile din activități independente se declară și se impozitează separat):

• Venituri din drepturi de proprietate intelectuală
• Venituri din asocierea cu o persoană juridică
• Venituri din cedarea folosinței bunurilor
• Venituri din investiții
• Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură (art. 103 Cod fiscal)
• Venituri din alte surse (art. 114 Cod fiscal)

Ce venituri din investiții intră în baza de calcul CASS?

Conform art. 170 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, veniturile din investiții luate în calcul pentru CASS includ:

• Câștigul/pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare și al altor instrumente financiare derivate, precum și din transferul aurului de investiții — determinat conform art. 96 alin. (1) Cod fiscal, inclusiv costurile aferente tranzacțiilor care nu pot fi alocate individual fiecărei tranzacții
• Dobânzile plătite după scăderea impozitului reținut
• Dividendele primite după scăderea impozitului reținut
• Venitul brut sau impozabil din alte surse, stabilit conform art. 114-116 Cod fiscal

Concluzie

Cadrul legal aplicabil declarării veniturilor din investiții pentru plata impozitului pe venit și a CASS a devenit semnificativ mai complex în 2026. Interpretarea și aplicarea acestor prevederi de către organele de control ANAF rămâne greu de anticipat, ceea ce face ca o abordare riguroasă și documentată să fie esențială.

Identificați cu atenție toate sursele de venit, respectați regulile de declarare pe țări și asigurați-vă că dețineți documentele justificative corespunzătoare. Prosperitate în investiții!